Frica – sau despre Tulburările de anxietate

26 iun. 2024 Articole

Să ne împrietenim cu emoțiile noastre

CAPITOLUL 2 – FRICA – Sau despre TULBURĂRILE DE ANXIETATE

„Viața cuiva se limitează ori se extinde

 direct proporțional cu curajul său”-Anais Nin

 

Am observat, posibil și după pandemia cu Covid-19, o incidență crescută a tulburărilor de anxietate. Specialiști în domeniul sănătății mintale pot confirma sau infirma această ipoteză.

În acest articol o să fiu un pic mai tehnică, datorită complexității subiectului.

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, le voi enumera, dar lista nu este exhaustivă:

  • anxietatea de separare – apare în general la preșcolari, dar în diverse ale forme poate apărea și în alte etape de dezvoltare ale copiilor – frică sau anxietate excesivă și neadecvată stadiului de dezvoltare a copilului în ceea ce privește separarea de persoanele de care acesta se simte legat – (Pelletier, pg. 31)
  • anxietatea socială – frică sau anxietate persistentă provocată de una sau de mai multe situații sociale în timpul cărora copilul este expus privirilor altor persoane. Izolarea socială din timpul Pandemiei, i-a înstrăinat pe copii și adolescenți de colegii lor. În practică am întâlnit copii care nu aveau niciun prieten. „Anxietatea ta socială te împiedică să fii tu însăți deoarece îți este teamă că cei din jurul tău ți-ar putea respinge sinele tău adevărat. Dar fără să te deschizi și fără să riști să fii și respinsă uneori, nu există vulnerabilitate și vulnerabilitatea este în miezul prieteniei” (Porter, pg. 88)
  • tulburare anxioasă generalizată – anxietate și grijă excesivă în legătură cu diferite evenimente sau împrejurări (eșec școlar, boli, moarte, accidente, catastrofe naturale, etc) – (Pelletier, pg 33)
  • tulburarea de panică – atunci când adolescenții se simt copleșiți de anxietatea lor, au atacuri de panică. Au palpitații ale inimii, dificultăți de respirație, stări de amețeală, furnicături și o frică intensă că li se va întâmpla ceva îngrozitor. (Bryden, pg 20)
  • fobia – frică sau anxietate intensă în raport cu un anumit obiect sau situație.

Există anumiți factori de risc pentru dezvoltarea unei tulburări de anxietate, îi voi enumera pe scurt:

  • factori biologici sau psihologici, copii al căror trăsături temperamentale se caracterizează prin inhibiție comportamentală, care se acomodează mai greu , au tendința de surescitare și retragere ca răspuns la evenimente noi, există mai multe mecanisme fizilogice implicate, experții în neuroștiințe pun această trăsătură pe seama unei fluctuații de reactivitate a amigdalei (structură a creierului implicată în emoții) respectiv o fluctuație a nivelului de reacție la nou de asemenea au niveluri crescute ale unui hormon numit cortizon, care face parte din sistemul nostru de răspuns la stres și joacă un rol semnificativ în activarea si inhibarea funcțiilor fiziologice care ne permit să declanșăm un răspuns optim de tip luptă, fugi sau îngheață. Când se întâlnesc cu situații noi, copiii cu inhibiție comportamentală prezintă o excitație fizilogică mai mare.

Ca orice trăsătură temperamentală, există avantaje și dezavantaje, un adolescent cu temperament inhibat va avea mai puține șanse să dezvolte comportamente riscante, ca de pildă să consume droguri, să conducă cu viteză, etc.

  • există un mecanism care se numește biasarea atenției în fața amenințărilor, respectiv un copil cu un temperament inhibat care va fi încurajat să fie atent la pericole are șanse mari să devină anxios. Intervine aici un anumit stil de parenting, respectiv în general părinții hiperprotectivi care exercită un control parental în scopul de a proteja copilul de pericol, de suferință fizică sau psihică va inhiba tendințele de explorare ale copilului și va afecta dezvoltarea autonomiei.

De asemenea s-a observat că părinții de copii anxioși au lacune în exprimarea propriilor emoții. Deseori în terapie, lucrez atât cu părinții cât și cu copiii prin tehnici ale terapiei sistemice de familie sau experiențiale la gestionarea adecvată a propriilor stări emoționale, de dobândirea de competențe emoționale și sociale adecvate stadiului de dezvoltare.

În anumite tulburări de anxietate, copiii pot fi perfecționiști ca răspuns la tendința de perfecționism a unui dintre părinți. Standardele ridicate impuse copiilor sau propriei persoane vin cu costuri mari în plan emoțional sau somatic.În general port discuții atât cu părinții cât și cu copiii despre mitul perfecțiunii, am fișe cu normalizarea rezultatelor, în continuumul imperfect-perfect. Sau să scrie povestiri despre perfect de perfect, personaje care fac totul perfect, sau perfect de imperfect și să decidă dacă aceste extreme sunt realiste. Respectiv poate se întâmplă să eșuam la un test sau la o anumită provocare, acest lucru nu ne transformă în ratați, nu schimbă valoarea noastră ca ființe umane, poate trebuie să mai perseverăm sau să ne reorientăm către altceva. Atitudinea relaxată și empatică a părinților în fața performanțelor școlare este importantă, însă nu trebuie să cadă în extrema de indiferență sau de nestimulare adecvată a copilului.

  • posibil și un anumit stil de atașament influențează apariția unei tulburări de anxietate,doar o să le enumăm, urmând să revin cu detalii în alt articol, respectiv există atașamentul securizant, anxios-ambivalent, evitant, dezorganizat.
  • mass media, rețelele de socializare, îi expun unui flux de informații adesea nociv. Îi sfătuiesc pe părinți să îi învețe pe copii să filtreze informația cu ajutorul spiritului critic, să transpună în termeni realiști ce aud în jur, să evite eternele comparații cu alți colegi sau cu celebrități.Personal am limitat mult petrecerea timpului la televizor sau pe alte dispozitive electonice și acest lucru îi sfătuiesc și pe părinți în legătură cu proprii copii.

În practică, am observat că am rezultate optime  atunci când combin mai multe strategii de lucru.

Personal combin următoarele tehnici:

  • tehnici ale terapiei sistemice de familie, în general lucrez  la optimizarea relației părinți-copii, genograma, etc.
  • tehnici ale terapiei cognitiv comportamentale cu fișe de lucru ale principalelor distorsiuni cognitive. Mintea și imaginația ne pot fi cei mai buni prieteni sau cei mai mari dușman. Nu trebuie să credem tot ce ne spune mintea. Uneori anxietatea anticipatori este mai rea decât confruntarea situației generatoare de anxietate. Relativizarea grijilor, prin liste probleme pentru moment, probleme pentru totdeauna,etc
  • tehnici ale terapiei narative, de externalizare a fricilor, să deseneze frica, să-i dea un nume, să poarte un dialog între cele două părți.
  • tehnici ale terapiei experiențiale, creative, de lucru cu principalele emoții
  • tehnici ale terapiei prin acceptare și angajament, respectiv exerciții de mindfulness sau relaxare.

În general, unii copii anxioși au o stimă de sine redusă, după ce lucrăm la creșterea încrederii în propriile capacități, de obicei devin un pic obraznici cu părinții sau își exprimă furia mai exploziv, în sinea mea mă bucur când aud că părinții se plâng, privitor la acest aspect, deoarece înseamnă că încep să fie mai curajoși, să aibă personalitate. Încerc să le explic părinților că este doar o etapă și să fie mai răbdători cu copiii lor rebeli dar în același timp lucrez și cu copiii să învețe să-și gestioneze adecvat sentimentele de furie.

Voi încheia cu un scurt exercițiu de imagerie dirijată. În general îi întreb pe copii unde vor să meargă la mare sau la munte. Acum voi alege eu:

Meduza fericită-Lasă-ți fricile să plutească departe-exercițiu adaptat după Whitneney Stewart și Mina Braun:

Așezați-vă într-o poziție confortabilă, dacă preferați puteți închide ochii, respirați lent și ușor de trei ori, simțiți cum mușchii se adâncesc în moliciunea scaunului, ține-ți corpul cât se poate de nemișcat. Imaginează-ți că ești o meduză fericită și plutești în apă. Acum lasă-ți grijile să alunece de pe corpul tău gelatinos. Simte cum se scurg în apă. Plutește liber prin ocean nimic nu stă în calea ta, nimic nu te ține în urmă, întâlnești pești multicolori, delfini prietenoși și jucăuși, corali încântători. Înspiri curaj expiri frică,inspiri energie expiri stres, inspiri încredere expiri neîncredere, inspiri putere expiri slăbiciune. Când vă simțiți pregătiți vă puteți întoarce în prezent, luând cu voi inima voastră de meduză fericită.

„Frica este o reacție. Curajul este o decizie”. Winston S. Churchill

 Psihoteraperapeut sistemic de familie și cuplu Ana Maria Boerescu

 Bibliografie:

  1. Atunci când viața ne pune la încercare, Russ Harris, Editura ASCR, 2022
  2. Dansul fricii, Dr. Harriet Lerner, Editura Pagina de Psihologie, 2017
  3. Frica și anxietatea copilului, Genevive Pellier, Editura Corint Părinți, 2022
  4. Ghid psihologic pentru adolescente și tinere, Tara Porter, Editura Trei, 2023
  5. Ghid pentru rezolvarea dificultăților psihice ale copiilor și adolescenților, Dr. Pier Bryden, Dr. Peter Szatmari, Editura Trei, 2023
  6. Let s talk about anxiety, Sharon Selby, Penguin Random House, 2022
  7. Rețete împotriva îngrijorării, Lawrence Cohen, Editura Trei, 2014.
  8. Tratamentul anxietății la copii și adolescenți, Ronald Rapee, Ann Wignall, Jennifer Hudson, Carolyn Schniering, Editura ASCR, 2011

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Search

+