Cum să creăm relații fraterne armonioase
Dragostea fraternă este cea mai durabilă
Se aseamănă cu o piatră prețioasă,
la fel de rezistentă ca metalul, dar mai dură,
și valoarea sa crește cu anii
Hector Carbonneau
Am un frate mai mare și o soră mai mică cu care am relații extraordinar de bune, la început nu înțelegeam că unii oameni au sentimente negative față de frații lor. Când eram în formare am participat la un joc de rol, în care am fost o soră mai mare extrem de agresivă, cum experiența mea personală era limitată, am apelat la cunoștințele din cărți sau filme pentru a înțelege o astfel de dinamică, persoana care m-a repartizat în acest rol a declarat ulterior că m-am asemănat cu sora sa.
Deseori părinții vin la terapie cu problema certurilor frecvente dintre frați. Ca orice travaliu terapeutic, încă de la pionerii psihologiei încoace, părinții trebuie să pornească într-un demers de conștientizare a istoricului lor familial. Tania Garcia în cartea sa Frați și Surori ne invită într-o călătorie de introspecție.
Astfel, acordați câteva minute, în a răspunde la următoarele întrebrări:
- Câți frați ai? Crezi că ordinea nașterii a jucat un rol în relația voastră? Sunteți gemeni?
- Cum crezi că te-ai descurcat, în general, când ai locuit cu frații și/sau surorile tale? Astfel, un frate sau o soră este un model și un exemplu, ajutându-te să îți creezi propriul sine, chiar dacă nici măcar nu ești conștient de acest lucru.
- Ai primit atenție și afecțiune individuală din partea mamei și a tatălui tău când erați mai mulți?
- Părinții tăi te-au comparat cu alții? Comparându-i pe copii, nu numai că le scazi stima de sine până la anulare, ci și încurajezi competiția și neîncrederea între ei
- Obișnuiai să te joci cu frații tăi?
- Ai fost nevoit să îți asumi responsabilitatea pentru vreunul dintre frații tăi sau unul dintre ei a trebuit să se ocupe de tine?
- Te-au pedepsit părinții tăi? Pedeapsa psihologică sau fizică are repercusiuni negative asupra dezvoltării emoționale, comportamentale și sociale a copilului. Dacă părinții tăi s-au raportat la tine în acest mod, atunci ai fost crescut în spiritul supunerii, al controlului și al fricii, fără a fi capabil să iei decizii, fără a fi tu însuți, crescând cu puțină stimă de sine și foarte preocupat să faci ceea ce este acceptat de societate, acordând importanță la ceea ce ar putea gândi ceilalți și desigur, cu dorința de a obține aprobarea părinților tăi. Este posibil ca acest tip de comportament să te fi determinat să îți reprimi emoțiile, fie ele frustrări, furie, frici, temeri, gelozie, iar acestea să se fi înrădăcinat în interiorul tău, transformându-se în anxietate, depresie, dificultăți în înțelegerea emoțiilor tale sau ale celorlalți ori furie și să aibă nevoie să iasă la suprafață.
- Te-ai gândit vreodată că părinții tăi au avut ca favorit pe unul dintre frații tăi sau pe tine?
- Cum îți vorbeau părinții în fața fraților tăi?
- Ai fost gelos pe frații tăi sau crezi că vreunul dintre ei a fost gelos pe tine?
- Emoțiile tale au fost luate în serios ori au fost catalogate ca fiind copilării?
- Crezi că ai fost etichetat în vreun fel și te-ai obișnuit așa?
- Te-ai certat mult cu frații tăi?
- Crezi că ai atras atenția părinților tăi comportându-te ca un vinovat sau ca o victimă în relația cu frații tăi?
- Crezi că ai fost violent față de frații tăi sau ei față de tine?
- Cum a fost relația cu frații și surorile tale în adolescență?
- Crezi că părinții tăi ți-au arătat dragoste necondiționată?
- Sunteți o familie unită?
- Acum, că ai meditat asupra unui număr de probleme, cum crezi că este acum relația cu frații tăi?
A avea frați oferă o conexiune pe viață care nu poate fi comparată cu nicio altă conexiune și care aduce acea senzație caracteristică de a nu fi singur, de a avea sprijin emoțional pe care nici distanța fizică nu îl poate împiedica să existe. Chiar și când nu sunt prea multe afinități între frați și fiecare are propriul mod de a-și trăi viața, relația fraternă este o legătură de neînlocuit și care presupune că sunt legați pentru totdeauna printr-un fir invizibil. ( Tania Garcia, Frați și Surori, pg.24-pg.37 ).
Consider că suntem o familie unită, când lucram cu copii la blazonul familiei, am considerat că motto-ul familiei mele este „Toți pentru unul și unul pentru toți”, citatul mușchetarilor.
Întotdeauna l-am admirat pe fratele meu mai mare, iar în copilărie eram ca un satelit în jurul său, iar el m-a ajutat enorm de-a lungul vieții. Faptul că mult timp am fost mezina familiei, m-a situat în poziția de subfuncțional, iar fratele meu este deseori suprafuncțional. Deși am lucrat mult la a ajunge la un anumit grad de maturitate emoțională, în condiții de stres sau când sunt anxioasă, regresez la acest nivel.
În general sunt atentă când alți oamenii discută despre copiii lor, în afara cadrului profesional, iar la unii părinți am constatat că există un favorit. Sfaturile Taniei Garcia sunt : „recunoaște că ai un favorit, trebuie să înțelegi că a avea un favorit nu înseamnă că îi iubești pe unii copii mai puțin decât pe alții, ci pur și simplu că simți o preferință pentru unul cu care ai o mai mare afinitate sau care îndeplinește mai bine așteptările ideii de copil pe care ți-ai creat-o, încetează cu favoritismele-chiar dacă în adâncul sufletului tău știi că ai o preferință pentru unul dintre copiii tăi, este bine să nu o arăți în fața lor, comparațiile sunt o formă de violență, etc.” ( pg.106-107 ).
În timpul disputelor, părinții ar trebui să adopte următoarele indicative:
„ Observă-i, nu le spune să nu se mai certe, nu-i separa, folosește un ton prietenos, fii imparțial, nu acționa ca un judecător, ascultă toate părerile, repetă/reflectă ce spun ei, nu există nicio vină și nicio victimă-în conflictele lor, toți primesc consolare din partea ta, inclusiv copilul pe care îl consideri vinovat că a comis greșeli sau a făcut ceva nepotrivit, deoarece înțelegi că are motivele sale, chiar dacă nu ești de acord cu ele. Ești conștient de faptul că cei învinuiți sunt victime și că sunt importanți.
Dacă unul dintre copiii tăi a suferit o violență fizică sau verbală gravă și are nevoie de primul ajutor, o vei face fără să te îndrepți spre agresor, dar îi vei asculta versiunea și îl vei asista emoțional, fără a-l critica sau judeca, menținându-ți echilibrul în momentul prin care treci. Nu-l vei încuraja nici pe celălalt copil să facă pe victima, deoarece acest lucru îl poate încuraja pe fiecare dintre ei să devină din ce în ce mai disimulator, în funcție de atenția pe care i-o acordăm în acel moment.
Apropie-te de emoțiile lor, ajută-i să găsească soluții– Ce părere aveți dacă scriem pe o hârtie câteva idei pentru a găsi o soluție, inventăm un cântecel despre cele întâmplate, dacă se ceartă pentru a deține ceva– puteți introduce în familie faptul că jucăriile sunt ale tuturor, însă fiecare poate avea obiecte sau jucării speciale , importante care sunt doar ale lui, nu pedepsi și nu folosi nicio formă de violență-strigăte, încuntrare, ignorare, tăcere, etichetare, comparații, șantaj, dezinteres, insulte, ridiculizarea disputei ( Tania Garcia, Frați și surori, pg.169-182 ).
De asemenea și autoarele Joanna Faber și Julie King, în cartea lor Cum să le vorbim copiilor când nu vor să asculte, recomand:
- Acționează fără să insulți. Separă fizic combatanții
- Recunoaște-le sentimentele fără a lua partea cuiva
- Descrie problema fără să o bagatelizezi
- Continuă cu soluționarea problemelor. Cere-le să caute soluții sau idei. Alege ideile care sunt pe placul tuturor
- Recapitulează pe scurt punctul de vedere al fiecărui copil și acționează (pg.188).
Atunci când ai mai mulți copiii trebuie să găsești resurse pentru a petrece timp individual cu fiecare pentru gestionarea în mod adecvat și consolidarea relației părinte copil, precum și contracararea sentimentelor de gelozie sau competiție.
Pentru crearea de legături între frați Tania Garcia recomandă:
- împărtășirea hobbyurilor în familie-în loc să te concentrezi pe a-i forța pe copii să aibă aceleași hobbyuri ca tine sau ca frații lor, fă exact opusul: investighează în profunzime ceea ce îi place fiecăruia dintre copii și asigură-te că în fiecare săptămână întreaga familie dedică o parte din timp fiecărui hobby;
- amintirea vremurilor bune-trecerea în revistă a momentelor bune ale săptămânii este esențială pentru a vă putea conecta, a vă asculta, a vă înțelege și a vă construi încrederea;
- organizează săptămânal mici ședințe în familie-părinții vor vorbi doar despre aspecte negative ale persoanelor din exterior sau care apar între voi ca adulți și veți evita să vorbiți negativ despre copiii voștri pentru a nu cădea în judecată și critică, provocându-le sentimentul de vinovăție, pe care nu îl vor putea echilibra, copii fiind;
- 4 lucruri plăcute și 4 lucruri neplăcute văzute la frații lor;
- a vorbi cu dragoste unul despre celălalt;
- jocurile în colaborare;
- mama/tata mă face să mă simt bine când…;
- să-și respecte propria ordine-atâta timp cât nu este în detrimentul siguranței, sănătății sau stării lor de bine, lasă-i să se descurce cu modul în care organizează lucrurile;
- fiți în contact cu natura;
- colaborarea cu ONG-urile-participați la evenimente de solidaritate și ajutorare ( donarea sau oferirea de alimente, haine sau jucării persoanelor aflate în nevoie );
- nu lăsa rutina să pună stăpânire pe viața voastră-ieși din rutină măcar o dată pe lună;
- atmosferă liniștită-străduiește-te să fii binedispus acasă;
- călătorii în familie;
- promovarea artelor-încurajează gustul pentru lectură, muzică, pictură, dans, teatru, etc;
- să învățăm să fim recunoscători-în fiecare zi, înainte de a merge la culcare, trebuie să te obișnuiești să le mulțumești copiilor tăi pentru acele aspecte ale zilei de care v-ați bucurat sau care v-au adus satisfacție;
Următoarea fabulă anonimă te va ajuta să-ți înțelegi rolul transcendent de mediator în certurile dintre copiii tăi.
“Nu cu mult timp în urmă, doi frați care locuiau la ferme învecinate au început să se certe. Aceasta a fost prima ceartă serioasă pe care o avuseseră după ce timp de 40 de ani au cultivat pământul împreună unul lângă altul, împărțind utilaje și făcând schimburi continue de recolte și bunuri.
Această lungă și benefică colaborare s-a încheiat brusc. Totul a început cu o mică neînțelegere și s-a transformat într-o diferență majoră între ei, care a explodat într-un schimb de cuvinte dure, urmat de săptămâni de tăcere.
Într-o dimineață, cineva a bătut la ușa casei fratelui mai mare. Când a deschis ușa, în fața lui era un bărbat cu unelte de tâmplar.
– Caut de lucru pentru câteva zile, a spus străinul, poate aveți nevoie de mici reparații aici, la ferma dumneavoastră , și vă pot ajuta.
– Da, a zis fratele mai mare am o treabă pentru tine. Uită-te la ferma aceea de pe cealaltă parte a pârâului. Acolo locuiește vecinul meu. De fapt, este fratele meu mai mic. Săptămâna trecută, era o pajiște frumoasă între noi și el și-a luat tractorul și a deviat albia râului, astfel încât râul să fie între noi. Poate că a făcut-o să mă enerveze, dar am de gând să-i fac ceva și mai și. Vezi grămada aia de deșeuri de lemn de lângă hambar? Vreau să construiești un gard, un gard de 2 metri înălțime. Nu vreau să-l mai văd niciodată.
– Cred că am înțeles situația. Arătați-mi unde sunt cuiele și lopata și vă voi face o lucrare care vă va mulțumi, a spus tâmplarul.
Fratele mai mare l-a ajutat pe tâmplar să adune toate materialele și a plecat de la fermă pentru a merge în sat să ia mâncare. Tâmplarul a muncit din greu toată ziua măsurând, tăind, bătând cuie. Fermierul s-a întors când se apropiase seara. Tâmplarul tocmai își terminase treaba.
Ochii și gura fermierului s-au deschis larg. Nu era niciun gard de 2 metri! În schimb, era un pod. Un pod peste râu care lega cele două ferme! Era un pod frumos, cu balustrade.
În acel moment, vecinul său, fratele mai mic, a venit de la fermă și, îmbrățisându-l pe fratele său a zis:
– Ești un tip grozav! După tot ce am spus și am făcut, tu ai construit acest pod minunat.
În timp ce frații se împăcau, l-au văzut pe tâmplar luându-și uneltele.
– Nu, așteaptă! l-a oprit fratele cel mare. Rămâi câteva zile. Am multe proiecte pentru tine.
– Aș vrea să rămân, a spus tâmplarul, dar am multe poduri de construit. “
( Tania Gacia, Frați și surori, pg.315-316 ).
Consider că în calitatea noastră de specialiști trebuie să îi susținem pe părinți să construiască poduri între copiii lor.
„A avea un frate este mai vital decât a avea un înger” – Nichita Stănescu
Psihoterapeut sistemic de familie și cuplu, Ana Maria Boerescu
Bibliografie:
- Cum să le vorbim copiilor când nu vor să asculte, Joanna Faber și Julie King, Editura Curtea Veche, 2023.
- Frați și surori, Tania Garcia, Editura For You, 2022
- Rivalitatea dintre frați, Adele Faber și Elaine Mazlish, Editura Teora, 2012
Super!